La fel cum oamenii creează cărți, cărțile creează oameni. Pe tine ce cărți te-au creat?

Cartea nu e o necesitate, la un moment dat ea poate deveni chiar un consumator inutil de timp şi energie, iată de ce întâlnim atâţia oameni care trăiesc confortabil fără a citi, dar care se impun, fac carieră, devin importanţi în mediul lor.

Natura ne-a înzestrat cu instincte, emoţii şi mecanisme cognitive care ne permit să facem politică şi business, să fim activi social şi să obţinem resursele necesare. A te baza doar pe intuiţie, experienţă şi şarm poate fi deci suficient ca să îţi ridici o avere, să obţii un loc în viaţă şi să te bucuri de succes. Oamenii au făcut asta de milenii, în lipsa cărţilor. Mulţi o fac şi acum, există atâtea exemple.

Elocvente sunt în acest sens cuvintele lui Alexis Zorbas, strigate într-un miez de noapte: „Mă, omu’ e fiară, zău. Omul e fiară şi fiarele nu citesc!”. Epic.

Totuşi, cei care n-au cunoscut plăcerea lecturii, cei care neglijează cartea ratează un stadiu important în dezvoltarea lor intelectuală. Lectura cărţilor e ceea ce ne înalţă deasupra condiţiei noastre native, deasupra instinctelor pe care le împărtăşim în comun cu animalele. Ea ne permite să descoperim o dimensiune superioară a umanului din noi şi e un izvor de enormă satisfacţie. Ferice de cei care au găsit în citirea cărţilor o bucurie a vieţii!

Jorge Luis Borges a mărturisit că îşi imagina Paradisul sub forma unei biblioteci. Visa să dedice răsfăţului de a citi întreaga veşnicie. E un exemplu de om care a găsit sursa fericirii, pe măsura dorinţelor sale. Cu adevărat, cititul e un soi de hedonism intelectual accesibil oricui. Un hedonism care nu necesită alte resurse decât timpul.

Apoi, o lectură bună la vremea potrivită poate fi decisivă, poate determina şi profila destinul. La fel cum oamenii creează cărţi, cărţile creează oameni. Pe tine ce cărţi te-au creat?

Fragment din cartea „Cugetările unui (ne)cunoscut” de Dorian Frutună.