Romanul „Hippie” de Paulo Coelho. Recenzie și Citate

Paulo Coelho este scriitorul care m-a fascinat întotdeauna prin personalitatea sa și capacitatea de a transmite prin istorii și personaje înțelepciunea obținută. În romanul „Hippie” aflăm un aspect al vieții care a contribuit la sculptarea acestei personalități.

Precum în „Alchimistul”, romanului care l-a consacrat pe autor, în noua sa carte găsim motivul călătoriei ca un element definitoriu în crearea identității și a caracterului. Tânărul Paulo merge la Amsterdam în Piața Dam, unul dintre locurile „sacre” ale generației Hippie a anilor 70′. Acolo se întâlnește cu Karla, o olandeză atrăgătoare care știe întotdeauna ce vrea. De această dată vrea ca Paulo să o urmeze într-o neobișnuită călătorie spre Kathmandu, Nepal.

Recenzie Video | „Regina Roșie” de de Victoria Aveyard

Sper că v-a plăcut această recenzie și aștept să îmi scrieți în comentarii părerea voastră!

Link-ul cărții pe Elefant.ro: http://bit.ly/regina-roșie

Link-ul cărții pe Libris.ro (eBook): http://bit.ly/2M9EhmH

 

Recenzie Video | „Eu încă te iubesc” de Cristina Chiperi

Sper că v-a plăcut această recenzie și aștept să îmi scrieți în comentarii părerea voastră!

Link-ul cărții pe Libris.ro (Livrare Gratis în România): https://goo.gl/JUb1yf

Link-ul cărții pe Bestseller.md: https://goo.gl/t4G6SB

Poezia are un nume. Citește recenzia poetului Nicolae Dabija la volumul de versuri „Punctul” de Romina Chetraru

Ce e poezia?
Ce e poetul?
Ce e cuvântul?

Sunt întrebările pe care şi le pune de-a lungul volumului „Punctul” tânăra Romina Chetraru. Iar răspunsurile variază în funcţie de fiecare cititor în parte.

Poezia e cuvânt, care nu e obligatoriu să se scrie, să se audă sau să se vadă. Poetul sau cel care scrie poemul e şi el un cuvânt: cu ochi, cu urechi, cu respiraţie, cu inimă care să bată; cuvânt viu, ca o fiinţă.

Volumul II „Amintiri din Viitor” de Andreea Russo. Recenzie GoodRead.ro și Citate

Volumul II „Amintiri din viitor” de Andreea Russo. Fotografie de Andreea Grădinaru.

După ce am citit primul volum din „Amintiri din viitor”, am sfârșit într-un ocean de lacrimi, simțeam cum mă las purtată de valurile unei suferințe pe care am trăit-o împreună cu personajele.

Andreea Russo e una din autoarele mele preferate, o tânără frumoasă cu o minte la fel de frumoasă, care a reușit să creeze un univers în care m-aș refugia pentru totdeauna.

Romanul „Tema pentru acasă” de Nicolae Dabija. Recenzie Goodread.ro: „O capodoperă a scrisului frumos”

Romanul „Tema pentru acasă” de Nicolae Dabija. Fotografie de Denise Pricope (Iași, România)

Oricât de sublimă ar fi o carte, tot o să-i găsesc un cusur, un punct slab, o bilă neagră. Am crezut mereu că în literatură, perfecțiunea e relativă. Asta până când am citit „Tema pentru acasă” de Nicolae Dabija.

Când am primit „Tema pentru acasă”, m-am simțit Vie din nou, după foarte mult timp. Am știut dinainte să citesc că mă voi îndrăgosti de cuvintele lui Dabija. Când am terminat cele aproape 500 de pagini, m-am simțit ca un prunc care vede pentru întaia oară Lumea. Am simțit cum în fața-mi mi se deschide Universul însuși, cum descopăr pentru prima dată sensul vieții. Dabija nu scrie. Dabija culege esențele tari din experiențele vieții și le așterne splendid pe hârtie.

Volumul I „Amintiri din Viitor” de Andreea Russo. Recenzie GoodRead.ro și Citate

Volumul I al trilogiei „Amintiri din viitor” de Andreea Russo

Auzisem de „Amintiri din viitor” de multă vreme, dar, cum fac eu, m-am încăpățânat să o citesc. Numai păreri bune peste tot, pur și simplu nu puteam să concep că există o carte care să fie numai lăudată. Exagerați cu toții, mi-am spus atunci. M-am înșelat, îmi spun acum.

Andreea Russo e o tânără autoare din Republica Moldova, pe care o urmăream de mult pe rețelele de socializare și am remarcat cât de frumos gândește. Cât de real. A debutat cu „Amintiri din viitor” la Editura Bestseller, în anul 2015.

Când mi s-a oferit așadar oportunitatea de a citi „Amintiri din viitor”, n-am mai refuzat. Mă împotrivisem prea mult timp dorinței de a citi acest roman, și am cedat, așteptându-mă să îmi plâng dezamăgirile legate de el la final.

Romanul „În umbra pașilor tăi” de Vitali Cipileaga. Recenzie Substraturi.ro

Fotografie de Alex Ion (București, România)

După De vorbă cu Emma, o carte care a ajuns la inimile multor cititori, Vitali Gipileaga ne răscoleşte cu romanul În umbra paşilor tăi, publicat de curând de Editura Bestseller. Un roman despre regăsirea sinelui pierdut, un drum lung şi dureros, dar care o dată parcurs te ajută să renaşti. Mai viu ca niciodată. Nu este un roman de dragoste. Mai mult un roman despre dragoste.

Cred cu tărie că cea mai mare pierdere o trăim atunci când cineva drag nouă nu mai este printre noi şi nicio durere nu poate fi la fel de mare.

„Înainte să te cunosc” de Jojo Moyes. Recenzie și Citate

Fotografie de Iuliana Cluci

Romanul „Înainte să te cunosc” de Jojo Moyes surprinde prin autenticitatea cu care sunt descrise personajele și situațiile din carte. De multe ori te face să uiți că citești o carte de ficțiune simțind o profundă empatie față de Will Traynor care după un accident de motocicletă își pierde capacitatea de a se deplasa, dar mai grav, își pierde dorința de a mai trăi.

Recenzie la romanul „În umbra pașilor tăi” de Vitali Cipileaga

„În umbra pașilor tăi” prezintă viața lui Theodor, înainte și după o pierdere. În 2014, din cauza unui accident, a pierdut-o pe Paula. Vitali Cipileaga reușește să ne transpună suferința bărbatului, care după doi ani încă nu se poate dezlega de trecut. Fără Paula nu mai există pasiune la locul de muncă și ideea de viitor e inexistentă.

E ca și cum Theodor trăiește într-o bulă atemporală de doi ani, retrăind aceeași zi, aceeași amintire. Acesta nu se poate dezlipi de Mara, mama Paulei, de vizitele regulate la cimitir și de pasivitatea instinctuală. Ceva îl aruncă pe personajul nostru într-un mister, iar dezlegarea misterului începe să-l macine, aflarea adevărului devine primordială. În ochii lui fiecare poate fi un suspect, chiar și Laura – cu prematurul ei flirt. Ceea ce nu crede este că scrisorile pot fi scrise de chiar Paula, pentru că a pierdut-o.

Pregătiți-vă pentru o lectură emoționantă despre un moment pe care îl vom simți cu toții la un moment dat.

Romanul „În umbra pașilor tăi” de Vitali Cipileaga. Recenzie și Citate

În continuare sunt în perioada în care vreau să citesc despre drame. Încă nu mi-am terminat procesul de suferință în care sunt, dar parcă am exagerat, citind câteva cărți, consecutiv, cu subiecte care se petrec în cel de al doilea război mondial, atunci când oamenii și-au dovedit, încă o dată, în istorie, primitivismul. Sunt la cea de a treia, dar pe care, momentan, am abandonat-o pentru că, sincer vă spun nu cred să existe o carte mai tristă ca cea a Svetlanei Aleksievici și anume Războiul nu are chip de femeie. .. voi reveni asupra ei, în curând!

Așa că m-am delectat cu „În umbra pașilor tăi” de Vitali Cipileaga, din dorința de a înțelege cum poți depăși o traumă survenită în urma unei pierderi omenești.

„Fata din tren” de Paula Hawkins – Recenzie și Citate

„Tu nu o cunoști, dar ea te cunoaște.” Rachel Watson face zilnic naveta spre Londra dintr-o mică localitate din suburbie. La una din stații obișnuiește să urmărească casa unui cuplu, pe care îi numește Jess și Jason. Îi consideră un cuplu foarte fericit până în momentul în care în una din zile o zărește pe Jess cu un alt bărbat. A doua zi citește în presă despre dispariția misterioasă a fetei numele real al căreia este Megan. Rachel hotărăște să se implice în elucidarea cazului, în pofida faptului că asta ar putea să o coste viața.

„Oraşe de hârtie” de John Green – Recenzie și Citate

Foto: Tumblr

Margo Roth Spiegelman, o tânără în ultimul an de liceu, îl inlclude în planurile sale aventuroase pe vecinul Quentin Jacobsen care o plăcea încă din copilărie. Lucrurile iau o turnură atunci când Margo dispare și aparent nu lasă vreo urmă. Însă Quentin, cu ajutorul unor indicii lăsate subtil de fată, pornește în căutarea ei într-o călătorie prin cartiere părăsite și „orașe de hârtie”. Scopul călătorie se dovedește a fi altul decât ne poate părea la prima vedere.

„Maitreyi” de Mircea Eliade – Recenzie și Citate

Mircea Eliade și Maitreyi Devi. Bhowanipore, 1933. Foto: The Daily Star Bangladesh

Romanul pornește de la jurnalul de memorii al autorului în care Allan (Mircea) descoperă cultura și spiritalitatea indiană, lucrând la compania inginerului Narendra Sen din Calcutta în anii 30′ ai secolului trecut.

Viața lui Allan se schimbă dramatic atunci când domnul Sen îl invită să locuiască în casa lui din Bhowanipore și astfel o întâlnește pe fiica sa, Maiytrei. Allan se îndrăgostește de Maitreyi, construind împreună o relație intensă, ținută secret față de restul familiei. Dar ce se poate întâmpla când în feeria dragostei nu-i mai vezi pe cei din jur?

Volumul autobiografic „Pas cu Pas” de Klaus Iohannis. Recenzie Bestseller.md

Klaus Iohannis începe volumul autobiografic referindu-se la anii de formare: copilăria și adolescența. Vorbește despre străzile și locurile în care a copilărit în Sibiu și orașul Cluj în care a fost student și a absolvit Facultatea de Fizică a Universității Babeș-Bolyai. Continuă cu experiența primilor ani ca dascăl, întâlnirea soției sale, Carmen, obiceiurile și pasiunile sale.